Într-o mișcare semnificativă, Coreper, Comitetul Reprezentanților Permanenți ai țărilor membre ale Uniunii Europene, a aprobat mandatul de negociere al Consiliului Uniunii Europene privind reglementarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice (NTG). Acest pas marchează începutul unui proces care ar putea modela viitorul reglementării biotehnologiilor agricole, dar și al cercetării și inovării în domeniu.
Cu toate acestea, adoptarea mandatului nu a fost o decizie unanimă. România, Ungaria, Austria, Slovacia, Slovenia și Croația au votat împotriva propunerii, în timp ce Germania și Bulgaria s-au abținut. Diviziunile dintre statele membre reflectă nu doar abordările diferite față de noile tehnologii, dar și fricile legate de siguranța alimentară și protecția mediului.
Diferențele cheie între propunerile Consiliului, Comisiei și Parlamentului European
În ciuda unui consens general asupra necesității reglementării noilor tehnici genomice, diferitele instituții ale UE au propus abordări diferite. De exemplu, în cazul varietăților de plante obținute prin tehnicile NGT1, Consiliul propune ca doar semințele să fie etichetate, în timp ce Comisia Europeană consideră că nu este necesară etichetarea, iar Parlamentul European militează pentru o etichetare completă pe întregul lanț de producție – o abordare similară celei aplicate organismelor modificate genetic (OMG).
Mai mult, varietățile de plante tolerante la erbicide au fost excluse din categoria NGT1 și mutați într-o nouă categorie, NGT2, ca urmare a unei decizii politice care a ridicat întrebări în rândul experților. Această schimbare nu are, se pare, o bază științifică solidă, ceea ce adâncește controversa asupra deciziilor politice care modelează reglementările în domeniu.
Brevetarea și impactul asupra inovației: îngrijorări și măsuri viitoare
Un alt subiect intens dezbătut este legat de posibilitatea brevetării plantelor și produselor NGT. Consiliul UE a propus ca solicitantul unui produs NGT de categoria 1 să furnizeze informații detaliate despre brevetele existente sau în curs, iar aceste informații să fie incluse într-o bază de date publică. În plus, se va permite ca, pe bază voluntară, companiile și fermierii să informeze despre intenția de a licenția utilizarea plantelor brevetate în condiții echitabile.
Diviziuni în UE privind reglementarea noilor tehnici genomice
Aceste măsuri sunt menite să asigure transparența și accesibilitatea în fața unei posibile monopolizări a tehnologiilor agricole inovative. Însă, preocupările cu privire la efectele brevetării asupra accesibilității semințelor pentru fermieri și asupra competitivității sectorului de ameliorare a plantelor din UE rămân mari.
Pentru a evalua impactul acestor măsuri, se va crea un grup de experți din toate statele membre, iar Comisia Europeană va trebui să publice un studiu despre efectele brevetării asupra inovației și disponibilității semințelor NGT, la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului. Concluziile acestui studiu ar putea conduce la ajustări legislative ulterioare.
Un drum lung până la adoptarea finală
Chiar și cu aprobarea mandatului de negociere al Consiliului, rămâne un drum lung până când regulamentul va intra în vigoare. Acum, președinția Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European pentru a ajunge la un text final. Rezultatul final va trebui aprobat oficial atât de Consiliu, cât și de Parlament, înainte de implementare.
Aceste negocieri nu sunt doar o formalitate – ele reflectă dezbaterile fundamentale despre viitorul agriculturii și biotehnologiilor în Europa. De la protecția mediului la securitatea alimentară, de la reglementarea brevetelor la etichetarea produselor, fiecare decizie va influența modul în care vom cultiva alimentele în viitor și cum vor evolua cercetările științifice în acest domeniu.
Diviziuni în UE privind reglementarea noilor tehnici genomice
În timp ce progresele tehnologice din domeniul biotehnologiilor deschid noi oportunități pentru un sector agricol mai rezilient și mai eficient, provocările legate de reglementările legislative rămân un subiect fierbinte, cu opinii și interese diverse la nivelul statelor membre. Rămâne de văzut cum vor evolua discuțiile și care vor fi impacturile pe termen lung asupra agricultorilor, industriei biotehnologice și consumatorilor din Uniunea Europeană.
