Agricultura României se află într-un punct critic, iar sprijinirea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur riscă să provoace efecte ireversibile asupra securității agroalimentare naționale. Avertismentul vine din partea expertului în agribusiness Cezar Gheorghe, într-o postare publică adresată Președintelui României, Prim-ministrului și consilierilor guvernamentali, publicată pe o rețea de socializare.
Cu peste 25 de ani de experiență în agribusiness și cu recunoaștere profesională internațională, Cezar Gheorghe semnalează lipsa consultărilor reale cu fermierii români și ignorarea contextului extrem de fragil în care se află agricultura națională.
Lipsa consultărilor cu fermierii români
În mesajul său public, expertul solicită explicit clarificări privind fermierii cu care Președintele României ar fi discutat înainte de a susține acordul Mercosur, în condițiile în care principalele organizații profesionale europene, reunite sub umbrela COPA-COGECA, au protestat la Bruxelles împotriva acestui acord.
Potrivit lui Cezar Gheorghe, decizia de susținere a acordului nu ține cont de realitățile structurale ale agriculturii românești, profund afectată de factori climatici, economici și geopolitici.
Pierderi de miliarde și un sector vulnerabil
Expertul atrage atenția că, în perioada 2020–2024, agricultura României a înregistrat pierderi estimate la peste 10 miliarde de euro, cauzate de seceta severă, lipsa infrastructurii de irigații și valurile succesive de temperaturi extreme.
La acestea se adaugă distorsiunile majore generate de războiul din Ucraina, care au crescut exponențial costurile logistice și au introdus pe piață produse la prețuri considerate necompetitive pentru fermierii români.
În același timp, costurile cu energia, îngrășămintele și combustibilul au determinat un val de falimente în ferme și în întreg lanțul de agribusiness.
Costul finanțării și colapsul procesării
Un alt punct critic semnalat de Cezar Gheorghe este subfinanțarea cronică a agriculturii românești. Costul capitalului pentru fermierii români variază între 12 și 18% pe an, comparativ cu aproximativ 4% în statele vest-europene, ceea ce afectează competitivitatea pe piața unică.
Industria de procesare – morărit, panificație, uleiuri vegetale, procesare legume-fructe – se confruntă cu termene lungi de recuperare a capitalului de lucru și cu credite scumpe, ceea ce împinge zilnic aceste sectoare spre insolvență. Deficitul comercial agroalimentar este ilustrat de exemple precum importurile anuale de usturoi, estimate la aproximativ 30 de milioane de euro, sau dependența de importuri pentru peste 60% din consumul de carne de porc.
Avantajele României care riscă să fie pierdute
În pofida vulnerabilităților, România deține avantaje strategice majore. Este, potrivit expertului, cel mai mare exportator de grâu, orz, rapiță și porumb din UE27, iar Portul Constanța reprezintă cea mai predictibilă și sustenabilă origine logistică din bazinul Mării Negre.
Mărfurile agricole asigură între 42 și 56% din traficul Portului Constanța, iar România beneficiază de un avantaj logistic semnificativ față de originile sud-americane. În plus, după doi ani de demersuri, grâul și porumbul românesc urmau să fie listate pe bursa pan-europeană Euronext, o premieră istorică pentru agricultura românească.
Potrivit avertismentului lansat, acordul Mercosur ar putea anula aceste progrese și ar determina retragerea marilor exportatori din lipsa materiilor prime competitive.
Riscul pentru securitatea agroalimentară
Concluzia expertului este una fermă: sprijinirea acordului Mercosur, în forma actuală, ar putea conduce la distrugerea securității agroalimentare a României și la transformarea țării într-un stat dependent de importuri.
Miza este uriașă, având în vedere că România are aproximativ 750.000–800.000 de deținători de terenuri, aproape 9 milioane de hectare agricole și circa 21% din populație implicată direct sau indirect în agricultură.
Sursa:
Articolul se bazează pe postarea publică a expertului în agribusiness Cezar Gheorghe, publicată pe o pagină de socializare și adresată Președintelui României, Prim-ministrului și consilierilor guvernamentali.
