Tensiunile dintre mediul agricol și conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) escaladează, după ce Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă președintelui CCIR, Mihai Daraban, contestând public poziția acestuia privind impactul acordului comercial UE–MERCOSUR asupra agriculturii românești.
Reacția fermierilor vine în urma unor declarații atribuite lui Mihai Daraban, reunite în spațiul public sub titlul „Fermierii sunt dușmanii agriculturii românești”, afirmație care a generat indignare în rândul organizațiilor agricole.
Fermierii contestă analiza privind MERCOSUR
În scrisoarea deschisă, Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că declarațiile președintelui CCIR sunt „ostile” și „nedocumentate”, solicitând Biroului de Conducere al instituției să clarifice dacă poziția exprimată este una oficială, asumată la nivelul întregii conduceri.
Organizațiile agricole atrag atenția că majoritatea produselor agroalimentare europene – cu excepția unor segmente precum produsele cu indicație geografică protejată (IGP/DOP) sau cele de nișă – ar deveni necompetitive în raport cu importurile din statele MERCOSUR. Printre principalele motive invocate se numără:
- Standardele stricte de mediu impuse prin Pactul Verde European (Green Deal);
- Costurile ridicate de producție generate de normele privind bunăstarea animalelor;
- Forța de muncă mai scumpă în UE;
- Constrângeri legate de utilizarea pesticidelor și rotația culturilor.
În opinia fermierilor, aceste reguli, care reprezintă aproximativ 40% din costurile de producție în UE, creează un dezavantaj competitiv semnificativ în fața produselor provenite din America Latină.
Riscuri pentru locurile de muncă și lanțul agroalimentar
Un alt punct central al criticilor vizează potențialele pierderi de locuri de muncă. Reprezentanții Alianței susțin că impactul acordului MERCOSUR nu ar trebui evaluat doar la nivelul fermelor, ci pe întregul lanț agroalimentar.
Potrivit argumentației prezentate, un loc de muncă în zootehnie susține alte patru locuri de muncă în România și până la șapte la nivel european, în sectoare conexe precum furnizorii de inputuri, procesatorii, transportatorii și distribuitorii.
Fermierii avertizează și asupra unor posibile efecte secundare:
- presiuni din partea marilor retaileri pentru reducerea prețurilor la nivelul produselor importate;
- strategii de dumping;
- dificultăți în verificarea respectării standardelor sanitare și fitosanitare;
- pierderea eficienței investițiilor realizate din fonduri naționale și europene.
Siguranța alimentară, un punct sensibil
Un subiect sensibil ridicat în document este cel al siguranței alimentare. Alianța face referire la discuții europene recente privind utilizarea unor substanțe interzise în UE, inclusiv antibiotice sau stimulatori de creștere, care ar putea fi disponibile în anumite state din afara Uniunii.
În acest context, fermierii români susțin că diferențele de cost reflectă și diferențe de standarde, iar reducerea prețurilor pentru consumatori nu ar trebui să se facă în detrimentul normelor sanitare și de mediu.
Agricultura, „monedă de schimb” în negocieri?
La nivel european, au existat voci care au afirmat că agricultura a fost sectorul cel mai vulnerabil în negocierile comerciale cu MERCOSUR, în beneficiul altor industrii. Reprezentanții agricoli din România ridică întrebarea dacă economia românească are, în mod concret, sectoare industriale care ar beneficia substanțial de pe urma acordului, comparativ cu impactul potențial asupra agriculturii.
De asemenea, fermierii critică tonul declarațiilor privind nivelul subvențiilor și investițiile în utilaje agricole, subliniind că modernizarea fermelor s-a realizat în mare parte prin credite și leasing, inclusiv prin contracte încheiate în cadrul târgurilor organizate de CCIR.
Solicitare de dezbatere publică
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită organizarea unei întâlniri oficiale între conducerea CCIR și reprezentanții mediului asociativ agricol, pentru o dezbatere bazată pe date economice și analize de impact.
Până la o eventuală clarificare oficială, disputa rămâne deschisă și evidențiază o fractură tot mai vizibilă între sectorul agricol și o parte a mediului de business, într-un moment în care acordul UE–MERCOSUR continuă să genereze controverse la nivel european.
