La doar câțiva kilometri de Capitală, în localitatea Fierbinți din județul Ialomița, Marian Spiridon muncește de peste 20 de ani în slujba pământului. Produce legume și material săditor, iar apropierea de București s-a dovedit a fi nu doar o oportunitate, ci un avantaj strategic pentru afacerea lui.
„Pentru noi, faptul că suntem aproape de București reprezintă un avantaj, deoarece avem o piață largă de desfacere”, spune Marian Spiridon într-un interviu acordat pentru Simplu și Rural.
În cele 12.000 de metri pătrați pe care îi lucrează, Spiridon a dezvoltat un sistem bine pus la punct, în care producția este gândită pe sezoane, în funcție de cerere. Cultivă atât răsaduri, cât și legume, dar recunoaște că a ajuns la un nivel înalt în producția de răsaduri doar după ani de testări și greșeli.
„Am plecat de jos. Făceam un răsad urât, nu știam să-l fac să crească armonios, să ies cu el la momentul potrivit. Dar am învățat, am crescut. Acum facem și pentru alte ferme și magazine fito-sanitare, iar răsadul vine cu pașaport fitosanitar, certificat.”
Înghețuri și decalaje: roșiile din 2025 vin mai târziu
Anul acesta, legumicultorii din zonă s-au confruntat cu un obstacol serios: înghețurile târzii din martie și aprilie. Spiridon estimează un decalaj de aproximativ două săptămâni pentru recoltarea tomatelor.
„Era preconizat să recoltăm în jurul datei de 15 mai. Acum estimăm sfârșitul lunii. Am avut flori avortate, pierderi… Noi nu am încălzit solarul acesta. Am avut doar folie dublă, acril. Într-una din dimineți afară erau -9 grade. Am mers la mâna Domnului.”
Deși are o centrală pentru răsaduri, aceasta acoperă doar o treime din suprafața totală, ceea ce a însemnat compromisuri dificile.
„Am plantat mai târziu. Nu ne-am gândit că o să mai vină îngheț, dar iată că a venit.”
Răsadul – o cultură „bănoasă” pentru cei care știu să o facă
Întrebat ce este mai avantajos – să produci răsaduri sau legume – Spiridon oferă un răspuns simplu și onest:
„Cel mai avantajos e să faci ce știi mai bine. Eu prefer cultura de răsaduri. Este o cultură mai bănoasă, dar trebuie să știi să o faci: să fie gros, sănătos, să crească armonios și să-l vinzi la timp. Dacă nu, se îngălbenește, se subțiază și rămâi cu el.”
Cheia? Sămânța de calitate și experiența acumulată în timp.
„Noi și testăm ceea ce dăm pe piață. Din experiență, din testări. Dacă muncești un an de zile, trebuie să știi pentru ce.”
Un program cu două tăișuri
Noul program de sprijin pentru legumicultori, anunțat recent de autorități, vine cu schimbări care nu sunt neapărat în avantajul tuturor fermierilor. Legumicultorul consideră că direcția este bună, dar cu multe neajunsuri.
„Mi se părea normal să fie dați 1.500 de euro pentru cultura extratimpurie, să fii condiționat să scoți până pe 15 iunie. Așa, se blochează piața în iunie, când toată lumea are roșii. Inclusiv cei cu grădini proprii. Și iar ajung tomatele 1 leu, 2 lei.”
Cooperativa – cheia accesului la piață și la fonduri
Marian Spiridon face parte dintr-o cooperativă și spune că acest pas a fost decisiv în dezvoltarea afacerii.
„Este foarte important să te asociezi. Noi am negociat cu supermarketurile, ne-am reglementat cum au cerut ei, marfa este calibrată, etichetată, tratamentele sunt controlate. Acum lucrăm cu un singur hypermarket și ne înțelegem foarte bine.”
Cooperativa l-a ajutat să deschidă ușa către fonduri europene.
„Până acum tot ce am investit a fost din bani proprii, credite de la bancă. Sperăm ca prin fonduri europene să ne modernizăm.”
Planuri pentru viitor: o seră nouă și un depozit modern
Pentru Marian Spiridon, viitorul înseamnă investiție continuă. Planurile sunt clare:
„Ne gândim la o seră de 8.000 – 10.000 mp care să fie numai pentru răsaduri, într-un mediu controlat, cu încălzire în pardoseală. Și vrem să construim un depozit nou.”
