După suspendarea activității Autorității Naționale Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNCAP), viticultorii români se confruntă cu riscuri majore legate de grindină și înghețuri târzii de primăvară. Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) caută soluții alternative, inspirându-se din bune practici europene.
Decizia ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a suspenda activitatea AASNCAP a provocat neliniște în rândul producătorilor de vin din România. Potrivit ministrului, rachetele utilizate timp de aproape două decenii în România pentru combaterea grindinei nu sunt omologate și nu există un studiu de impact asupra mediului pentru aceste sisteme.
Investiții de sute de milioane de euro, lăsate fără protecție
În ultimii 18 ani, investițiile în sectorul vitivinicol românesc s-au ridicat la aproximativ 700 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt acum expuse riscului, în contextul lipsei unei protecții adecvate împotriva fenomenelor meteorologice extreme, într-un climat în continuă schimbare.
Pentru a identifica soluții viabile, ONIV a organizat o vizită tehnică în zona Calanda din Spania, regiune recunoscută pentru metodele sale inovatoare de protecție a culturilor împotriva grindinei și înghețului.
Modelul spaniol: tehnologie prietenoasă cu mediul și eficiență ridicată
În Calanda, fermierii utilizează de peste 50 de ani tehnologie produsă de grupul SPAG, care protejează atât mediul înconjurător, cât și sănătatea oamenilor. Sistemul include generatoare terestre cu unde ultrasonice, alimentate cu baterii de acetilenă, capabile să acționeze preventiv fără a interveni direct asupra norilor.
Aceste generatoare funcționează până la 20 de ore neîntrerupt, nu sunt influențate de proximitatea culoarelor aeriene și pot proteja suprafețe de aproximativ 80 de hectare.
Totodată, împotriva înghețurilor de primăvară, fermierii spanioli utilizează un sistem asemănător unei turbine eoliene, care ridică temperaturile de la -4°C sau chiar -8°C până peste pragul de îngheț (0,5°C). Aceste echipamente acoperă suprafețe între 5 și 6,5 hectare și pot fi controlate de la distanță printr-o cartelă SIM.
Cooperativa din Calanda, care numără circa 200 de membri, gestionează o suprafață de aproximativ 1.750 de hectare, beneficiind constant de aceste sisteme inovatoare.
Solicitarea ONIV: sprijin prin noul PNDR
După această vizită, reprezentanții ONIV își exprimă speranța că vor avea, în sfârșit, o întâlnire oficială cu ministrul Agriculturii, solicitată de mai mult timp. Scopul este de a discuta punctual problemele grave cu care se confruntă sectorul vitivinicol, dar și de a analiza posibilitatea finanțării acestor sisteme de protecție prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
