Declarație ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna: subvenții direcționate greșit, suspiciuni privind contracte publice, blocaje pe piața cărnii de porc și întârzieri critice la plăți. Agricultura românească este descrisă chiar din interiorul sistemului ca fiind dezechilibrată și presată de urgențe care nu mai pot fi amânate.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a livrat una dintre cele mai dure radiografii ale sectorului agricol din ultimele luni, indicând probleme sistemice care afectează atât funcționarea instituțiilor, cât și echilibrul piețelor agricole.
Un prim punct sensibil îl reprezintă controlul declanșat de Corpul de Control al prim-ministrului la ANIF. Ministrul a confirmat existența unor suspiciuni privind modul de atribuire a contractelor, sugerând că situația necesită clarificări rapide: transparența și corectitudinea cheltuirii banului public devin, în acest context, teme centrale.
Pe zona instituțională, mesajul a fost la fel de tranșant. Referindu-se la ANZ, Tanczos Barna a pus sub semnul întrebării logica menținerii unor structuri doar din inerție administrativă:
„A menține o instituție doar pentru că are o istorie nu este un argument suficient.”
Criza din sectorul zootehnic, în special pe piața cărnii de porc, este însă nucleul problemelor. Deși au fost realizate investiții consistente în fermele de reproducție, lanțul economic este blocat: purceii produși nu ajung să fie valorificați în fermele de îngrășare, iar capacitățile existente rămân subutilizate.
„Trebuie să vedem cum am ajuns ca fermele să nu mai fie populate și de ce purceii produși nu sunt cumpărați. Trebuie soluții rapide, astfel încât producătorul român să nu fie dezavantajat pe piața comună.”
În paralel, ministrul atrage atenția asupra unei duble presiuni: pesta porcină și mecanismele de piață intracomunitară, care permit intrarea unor cantități semnificative de carne din alte state membre. În acest context, rolul ANSVSA devine critic, dar insuficient valorificat: fără o eficientizare a controalelor și a regulilor de piață, dezechilibrele vor continua.
Probleme majore sunt identificate și pe piața laptelui, unde fermierii se confruntă cu presiuni similare, generate de concurența externă și de lipsa unor mecanisme de protecție adaptate realităților din teren.
În același timp, întârzierea plăților către fermieri riscă să amplifice criza. Ministrul a cerut explicit mobilizarea urgentă a APIA, AFIR și a Ministerului Agriculturii:
„Suntem deja la sfârșitul lunii aprilie. De săptămâna viitoare, plățile trebuie să ajungă cu viteză maximă în conturile fermierilor.”
Cea mai dură critică vizează însă modul în care sunt distribuite subvențiile. Ministrul a expus un paradox care riscă să devină simbolul disfuncționalităților din agricultură: terenurile lăsate pârloagă beneficiază de sprijin financiar, în timp ce sectoare productive esențiale, precum cartoful sau sfecla de zahăr, sunt lăsate fără susținere.
„Nu sunt fericit văzând că pârloaga primește bani, în timp ce sectoare importante rămân fără subvenții. Este inadmisibil.”
În acest context, sprijinul cuplat în zootehnie este descris drept „o temă spinoasă”, iar nevoia de recalibrare a politicilor agricole devine evidentă.
Pe lista de priorități imediate, ministrul a indicat adoptarea rapidă a actelor normative pentru sectorul de legume și fructe în spații protejate, dar și deblocarea fluxului financiar către fermieri — o măsură considerată vitală pentru stabilitatea exploatațiilor agricole în această perioadă.
În plan politic, Tanczos Barna a afirmat că moțiunea de cenzură va fi, cu certitudine, votată în perioada următoare, adăugând un element suplimentar de incertitudine într-un sector deja fragil.
Declarația ministrului interimar nu este doar o listă de probleme, ci un diagnostic sever: agricultura românească funcționează pe un model dezechilibrat, în care deciziile administrative, întârzierile și politicile incoerente riscă să penalizeze exact zonele productive.
Mesajul este clar și apăsat: fără intervenții rapide și corecții structurale, disfuncționalitățile actuale pot deveni crize cronice.
