Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne, potrivit Comisiei Europene, o prioritate pentru perioada 2028–2034, însă cifrele preliminare indică reduceri bugetare semnificative și integrarea finanțării dezvoltării rurale într-un buget comun. Pentru România, cu o agricultură dependentă de fondurile europene și cu nevoi acute de infrastructură și modernizare, aceasta schimbare poate modifica radical traiectoria de dezvoltare a satelor și fermierilor.
Propunerea Comisiei Europene
- Unificarea pilonilor PAC: Directe (plăți la hectar) și dezvoltare rurală se comasează într-un singur fond gestionat prin Planuri Naționale și Regionale.
- Buget separat doar pentru plăți directe, fără garanții clare pentru proiectele de modernizare, digitalizare și infrastructură.
- Risc de diluare a fondurilor: Resursele care alimentau până acum AFIR ar putea fi „împrăștiate” între noi priorități, fără alocări minime obligatorii.
Impactul asupra României
- Evoluția fondurilor AFIR
- 2014–2020: aproape 12 miliarde euro atrase pentru modernizarea fermelor, infrastructură rurală și crearea de locuri de muncă.
- 2021–2027: ≈7 miliarde euro dedicate dezvoltării rurale.
- Nevoi concrete
- Infrastructură rutieră: drumuri de acces către ferme și sate izolate.
- Modernizare și echipamente: utilaje moderne, sisteme de irigații, ferme inteligente.
- Digitalizare: tehnologii de precizie, platforme de piață online, soluții de management agricol.
- Provocări ale fermierilor
- Creșterea costurilor de producție (energie, fertilizanți).
- Schimbări climatice ce impun investiții urgente în irigații și adaptare.
- Concurența pe piața europeană unică, care necesită competitivitate sporită.
Analiza lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, Director general AFIR
„Mai mult decât plăți la hectar, fermierii și comunitățile rurale au nevoie de investiții în proiecte de dezvoltare durabilă. Comasarea bugetelor fără plafoane minime pentru dezvoltare rurală pune în pericol investițiile vitale realizate până acum prin AFIR.”
El subliniază că o abordare dublu-pilon — cu un buget clar separat pentru dezvoltare rurală — este esențială pentru a menține ritmul de modernizare și a reduce decalajele regionale.
Perspective de negociere
- Rolul statelor membre: vocea României în negocieri trebuie să garanteze echilibrul între sprijinul direct acordat fermierilor și cel destinat comunităților rurale.
- Obiective concrete: păstrarea unor plafoane minime de finanțare pentru dezvoltare rurală (ex. 25–30% din total PAC) și menținerea unui buget suficient pentru plăți directe care să acopere costurile reale de producție.
- Apel la coeziune: solidaritatea la nivel național și european este vitală pentru a asigura o agricultură competitivă și sate prospere.
Noul cadru financiar european pentru agricultură și dezvoltare rurală aduce schimbări de structură ce pot reduce fondurile vitale pentru modernizarea fermelor și pentru investițiile în infrastructura rurală din România. O negociere puternică, bazată pe date și nevoi reale, este esențială pentru ca România să-și păstreze dinamica de până acum și să își asigure un viitor sustenabil în mediul rural.