Radiografia agriculturii românești: provocări, pierderi și perspective pentru 2025
La Agritrade Summit, Cezar Gheorghe, fondator AGRIColumn și expert analist în domeniul cerealelor, a tras un semnal de alarmă privind starea agriculturii românești, analizând atât pierderile suferite în ultimii ani, cât și oportunitățile pe care fermierii ar trebui să le valorifice.
Producția de cereale, între stagnare și performanță pe piața europeană
România produce, din 2007 până în prezent, cantități aproape identice de grâu, rapiță și floarea-soarelui, fără progrese semnificative. Cauza principală? Lipsa apei și a infrastructurii de irigații. “Apa este cea care adaugă valoare muncii fermierilor și ferește producțiile de pierderi,” a subliniat analistul.
În mod surprinzător, după un an agricol dezastruos în 2024, România a reușit totuși să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la exportul de grâu și orz. Cu un total de aproape 6 milioane de tone exportate în sezonul actual, țara noastră domină piața europeană, chiar dacă nivelul nu este unul excepțional. De asemenea, exporturile prin portul Constanța au fost, până în acest moment, în proporție de 100% românești, totalizând 4,65 milioane de tone.
Pierderi uriașe cauzate de secetă
Însă cifrele din exporturi nu pot compensa pierderile colosale din ultimii patru ani. Potrivit lui Cezar Gheorghe, România a pierdut, în perioada 2020-2024 (cu excepția anului 2021), echivalentul unui an întreg de recoltă normală – aproximativ 29 de milioane de tone.
În 2024, pagubele s-au ridicat la 2,8 miliarde de euro, din care:
• 1,8 miliarde de euro pierderi din cauza lipsei de tonaje,
• 1 miliard de euro investiții agricole care nu s-au mai recuperat.
Acești bani ar fi trebuit să ajungă în conturile fermierilor, însă seceta și lipsa măsurilor eficiente de sprijin au dus la dispariția lor.
Perspective pentru 2025: creștere sau stagnare?
În 2024, valoarea totală a recoltelor României a fost estimată la 4,74 miliarde de euro. Pentru 2025, speranțele sunt mari: dacă totul decurge conform așteptărilor, România ar putea atinge un nivel de 7,27 miliarde de euro, ceea ce ar însemna cea mai mare producție de grâu și rapiță din ultimii ani.
Dar pentru ca acest scenariu optimist să devină realitate, este nevoie de schimbări structurale.
Ce trebuie făcut? Soluțiile pentru viitor
Cezar Gheorghe a venit și cu propuneri concrete pentru a adăuga valoare agriculturii românești:
1. Asocierea fermierilor – Unirea agricultorilor în cooperative sau grupuri ar oferi o mai mare forță de negociere și stabilitate pe piață.
2. Crearea unor unități de procesare – Din aceste asocieri ar trebui să se nască unități locale de procesare, care să transforme materia primă în produse finite cu valoare adăugată.
3. Colaborarea dintre fermieri și procesatori – Un parteneriat stabil între agricultori și industrie ar asigura predictibilitate pentru ambele părți.
“Toată lumea vrea predictibilitate, vrea să știe că business-ul funcționează și poate traversa perioadele dificile fără turbulențe. Dar azi suntem în turbulențe maxime și nu ne dăm seama,” a avertizat expertul.
Pentru a exemplifica importanța colaborării, acesta a propus un scenariu în care fermierii vin către procesatori și spun: “Am 100.000 de tone, trebuie să o iei. Cum o plătim? Discutăm împreună, analizăm prețurile, ne uităm la Euronext.”
Agricultura românească trebuie să evolueze
România are un potențial uriaș, dar pentru a-l valorifica, fermierii trebuie să facă pasul spre un model economic mai sustenabil. “Dacă arcul guvernamental nu a făcut nimic din 1991 până astăzi, cine vreți să o facă? Nimeni nu-i mai priceput la afacerea lui decât cel care o deține,” a concluzionat Cezar Gheorghe.
Fără asociere, procesare locală și parteneriate strategice, agricultura românească va rămâne la același nivel, iar fermierii vor continua să se confrunte cu aceleași dificultăți. Întrebarea este: vom învăța din greșelile trecutului sau vom lăsa oportunitățile să treacă pe lângă noi?
Subiectul va fi dezbătut pe larg în noul sezon al emisiunii ,,Simplu și Rural cu Ana-Maria Andrei,, difuzată pe TVR
