În 2024, România a înregistrat scăderi masive ale producției agricole, chiar dacă deține unele dintre cele mai mari suprafețe cultivate din Uniunea Europeană. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), seceta, factorii economici și lipsa tehnologiilor moderne au dus la o scădere alarmantă a randamentelor la hectar.
România: lider la suprafață cultivată, dar codașă la producție
De ce scade producția României, deși avem terenuri cultivate cât pentru un lider european?
Un paradox tot mai evident în agricultura românească este că, deși avem terenuri extinse, nu reușim să le valorificăm eficient. România a ocupat, în 2024, primul loc în UE la suprafața cultivată cu porumb, însă la producție am fost depășiți de Franța și Polonia.
Aceeași problemă se observă și la alte culturi de bază:
- Cereale: Scădere de 14% a producției totale.
- Porumb boabe: Minus 31,5%, deși rămânem campioni la suprafață cultivată.
- Leguminoase: Declin de 23% în producție, deși suprafața a crescut cu 3,4%.
- Rapiță: Cea mai mare scădere procentuală – 35%.
- Floarea-soarelui: Minus 26% față de anul trecut.
- Soia boabe: Pierdere moderată de 2,6%.
Problemele nu se opresc la culturile de câmp. Cartofii, legumele și fructele au suferit scăderi considerabile, ceea ce se reflectă direct în prețurile din piețe:
De ce scade producția României, deși avem terenuri cultivate cât pentru un lider european?
- Cartofi: Producția a scăzut cu 18%, iar suprafața cultivată s-a restrâns cu 2,5%.
- Legume: Minus 10% în producție.
- Struguri: Scădere de 12%.
- Fructe: Minus 7,5%, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate și a randamentelor scăzute.
De ce România produce puțin, deși are teren?
Această situație îngrijorătoare are mai multe cauze:
- Lipsa irigațiilor eficiente – Aproximativ 80% din terenurile agricole nu beneficiază de sisteme de irigații, ceea ce face ca producția să depindă exclusiv de condițiile meteorologice.
- Utilizarea redusă a tehnologiilor moderne – Agricultura românească rămâne slab mecanizată comparativ cu alte state europene.
- Fragmentarea terenurilor agricole – Suprafețele mici și fărâmițate fac dificilă implementarea unor strategii eficiente de producție.
- Subvenții și politici agricole ineficiente – Deși există sprijin european, fermierii români se confruntă cu birocrație excesivă și acces limitat la fonduri.
- Condiții climatice nefavorabile – 2024 a fost marcat de secetă severă în mai multe regiuni ale țării.
Impactul asupra prețurilor din piețe
Declinul producției agricole se resimte direct în buzunarele românilor. Prețurile la legume, fructe, cereale și produse derivate au crescut semnificativ, pe fondul ofertei scăzute și al importurilor tot mai mari. În piețe și supermarketuri, consumatorii plătesc mai mult pentru aceleași produse, iar tendința de scumpire este de așteptat să continue dacă problemele din agricultură nu sunt adresate.
Soluții pentru redresarea agriculturii românești
Pentru ca România să-și valorifice potențialul agricol și să nu mai fie doar un “lider pe hârtie”, sunt necesare măsuri concrete:
- Investiții în irigații și infrastructură agricolă – fără apă, randamentele vor rămâne scăzute.
- Mecanizare modernă și digitalizare – utilizarea tehnologiilor avansate poate crește eficiența producției.
- Politici agricole coerente – subvenții mai bine direcționate și eliminarea barierelor birocratice pentru fermieri.
- Educație agricolă și sprijin pentru fermele mici și mijlocii – profesionalizarea sectorului poate aduce un plus de productivitate.
Concluzie
România are un potențial agricol imens, dar fără reforme rapide și eficiente, vom continua să vedem scăderi ale producției și creșteri ale prețurilor. Suprafața cultivată nu înseamnă automat și producție ridicată, iar acest paradox costă scump atât fermierii, cât și consumatorii.