Fermierii din Dolj susțin Sistemul Antigrindină pentru protejarea culturilor
Fenomenele meteorologice extreme par să devină tot mai frecvente și mai intense în România, iar episoadele de grindină din 13 și 16 martie 2025 stau mărturie pentru această tendință alarmantă. Din perspectiva specialiștilor în Intervenții Active în Atmosferă (IAA), aceste evenimente demonstrează necesitatea activării a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Cu toate acestea, o întrebare esențială rămâne: este acest sistem benefic sau poate fi el însuși o amenințare pentru echilibrul climatic și agricultură?
Un început timpuriu al sezonului convectiv?
Datele meteorologice furnizate de ECMWF (Centrul European pentru Prognoza Meteo pe Termen Mediu) arată că, în intervalul 13-16 martie 2025, sudul României a fost traversat de mase de aer cald și umed venite dinspre Marea Mediterană, întâlnind aer mai rece dinspre Europa Centrală. Această combinație a generat furtuni convective puternice, specifice mai degrabă lunilor de vară.
Astfel, grindina de dimensiuni medii și mari (1-5 cm) a afectat zone întinse din țară:
- 13 martie 2025 – județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Teleorman, Prahova și București au fost lovite de grindină, provocând pagube semnificative culturilor agricole și infrastructurii.
- 16 martie 2025 – județele Dolj, Vâlcea, Brașov și Covasna au fost afectate de grindină severă (2-4 cm diametru), distrugând livezi, viță-de-vie și culturi de rapiță.
Mai mult decât atât, datele radar indică valori similare cu cele ale unei zile de vară, ceea ce ridică noi semne de întrebare legate de schimbările climatice și de impactul lor asupra României.
Sistemul Antigrindină – soluție sau problemă?
În fața acestor fenomene extreme, SNACP devine un instrument pentru protejarea culturilor agricole. Sistemul funcționează prin lansarea de rachete cu iodură de argint în nori, împiedicând formarea grindinei sau reducând dimensiunea acesteia.
Însă există și critici. Unii specialiști consideră că intervențiile repetate în atmosferă pot avea efecte negative asupra precipitațiilor, afectând regimul pluviometric și, implicit, agricultura. Fermierii din anumite regiuni susțin că, deși grindina este redusă, ploile devin insuficiente, punând în pericol recoltele.
„Se vorbește despre protejarea culturilor de grindină, dar ce se întâmplă dacă acest sistem contribuie la scăderea cantității de precipitații? Sunt necesare studii mai ample pentru a înțelege impactul pe termen lung.” – spun reprezentanții unor asociații agricole.
În plus, întrebarea dacă aceste intervenții modifică structura naturală a norilor și influențează regimul climatic rămâne deschisă.
Fermierii din Dolj susțin Sistemul Antigrindină pentru protejarea culturilor
Pe 20 martie 2025, în comuna Călărași din județul Dolj, aproximativ 300 de fermieri s-au întâlnit cu reprezentanți ai Direcției Agricole Dolj și ai Centrului Antigrindină Drăgășani pentru a discuta despre eficiența Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Fermierii din sudul Olteniei au fost unanimi în susținerea sistemului, considerându-l esențial pentru protejarea culturilor împotriva grindinei și reducerea pagubelor anuale cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
Totodată, s-a discutat despre necesitatea de a accelera implementarea proiectului de construire a nouă puncte de lansare în județul Dolj, o investiție de peste 3 milioane de euro, deja aprobată pentru finanțare în 2024. Cu toate acestea, pentru 2025, lucrurile sunt încă incerte. În urma întâlnirii, primarul comunei Călărași, Sorin Sandu, a anunțat că va fi întocmit un memoriu, care va fi înaintat primului ministru și Ministerului Agriculturii, pentru a urgenta implementarea acestui proiect crucial pentru agricultori.
Întrebarea esențială rămâne: Este sau nu dăunător sistemul antigrindină? Până la un răspuns clar, România trebuie să găsească un echilibru între protecția culturilor și menținerea unui regim pluviometric natural, evitând riscurile unei intervenții atmosferice excesive.
https://simplu-rural.ro/florin-barbu-participa-la-reuniunea-consiliului-agrifish-de-la-bruxelles/
