Marcel Andreescu, fermier din județul Ialomița, care lucrează 400 de hectare, ne-a vorbit despre una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă agricultura românească – interzicerea tratamentului semințelor cu neonicotinoide și impactul acestei decizii asupra culturilor de primăvară.
Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului) deja a apărut și fermierul ne-a trimis imagini cu dăunătorul care acum se înfruptă din cultura de orz. Peste câteva zile, începe semănatul porumbului, iar dăunătorul se va muta acolo, riscând să provoace pagube majore.
Lipsa protecției inițiale pentru culturi – risc crescut de pierderi
„Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului) este deja activ, iar până acum ne bazam pe tratamentul semințelor cu neonicotinoide pentru a oferi protecție plantelor mici. Acum, am rămas doar cu insecticidele de contact, care au eficiența lor, dar problema este cum putem acoperi toată suprafața cultivată la timp? În trecut, chiar și cu sămânța tratată, am fost nevoiți să facem una-două intervenții. Fără această protecție inițială, pierderile pentru fermieri vor fi considerabile” – a precizat Marcel Andreescu.
Un vid legislativ și responsabilitatea fermierilor
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că sămânța tratată până la 18 martie poate fi folosită, dar această declarație lasă loc de interpretări. „Eu nu am sămânța tratată, deci voi semăna așa cum este. Dar ce se întâmplă dacă un agricultor este controlat? Va putea spune că a auzit la televizor că are voie? Nu cred. Răspunderea este a fermierului, iar pierderile financiare tot asupra lui vor cădea„a explicat Marcel Andreescu.
Decizia Curții de Apel Cluj – un viitor incert
Marcel Andreescu avertizează: Tanymecus atacă deja culturile
În cazul în care decizia Curții de Apel Cluj va rămâne definitivă, fermierii vor fi nevoiți să se adapteze. „Probabil că vor apărea alte produse de combatere, dar vor fi mai scumpe și poate mai puțin eficiente. Ne gândim chiar la reducerea suprafețelor de culturi de primăvară. Noi suntem într-o zonă irigabilă, iar cultura cea mai profitabilă era porumbul, dar dacă protecția fitosanitară nu mai este eficientă, trebuie să reevaluăm strategia„- a declarat Marcel Andreescu.
Relația dintre apicultori și fermieri, tot mai tensionată
Una dintre marile controverse generate de această decizie este relația dintre fermieri și apicultori. „Nu cred că apicultorii sunt cei care au inițiat aceste procese, ci că motivele sunt mai degrabă economice. Dar, din păcate, marea majoritate a fermierilor spun că nu vor mai permite apicultorilor accesul pe terenurile lor. Personal, am un apicultor din zona Brașov care vine de 10-15 ani și care spune că tratamentul semințelor nu i-a afectat albinele. Totuși, tensiunile cresc, iar această relație va avea de suferit„a subliniat Marcel Andreescu.
Alte provocări în agricultură
Cu 26 de ani de experiență în agricultură, Marcel Andreescu spune că fiecare an vine cu noi provocări. „Seceta, derogările, prețurile mici la produse, irigațiile – toate sunt probleme constante. Dar am reușit să trecem peste ele și să mergem înainte„- a menționat Marcel Andreescu.
Măsura 4.1.1 – un pas spre viitor
Pentru cooperativa din care face parte, Măsura 4.1.1 a început să dea rezultate. „Când am început, eram 6 membri. Acum suntem 17, cu 4300 de hectare. Am achiziționat utilaje pe care le vom folosi în comun, am angajat tractoristi și unii dintre noi au început deja semănatul. Agricultura nu mai are viitor fără asociere. Costurile sunt prea mari pentru un singur fermier, dar în cooperativă putem să scădem cheltuielile cu forța de muncă, amortizarea utilajelor și carburanții”- a menționat Marcel Andreescu.
Fermierii români se află într-o perioadă de incertitudine, dar, așa cum au demonstrat într-o agricultură din ce în ce mai dificilă, adaptabilitatea rămâne cheia succesului.