Declarațiile premierului Ilie Bolojan privind importanța fondurilor europene vin în contextul în care România trebuie să finalizeze o serie de jaloane asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a evita pierderea unor sume semnificative.
Unul dintre aceste jaloane vizează direct zona agricolă și utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului. Conform declarațiilor, jalonul coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevede adoptarea unui cadru legislativ care să permită utilizarea terenurilor administrate de Agenția Domeniilor Statului pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă.
Indicatorul este clar: intrarea în vigoare a unei legi care să reglementeze aceste utilizări. În lipsa acesteia, penalizarea este de 771 de milioane de euro, sumă aferentă finanțării care depinde de îndeplinirea acestui jalon.
Terenurile ADS reprezintă suprafețe agricole aflate în proprietatea statului, în mare parte concesionate către fermieri sau exploatate în sistem agricol. Aceste terenuri au avut până acum o destinație predominant productivă.
Prin introducerea conceptului de „zone de accelerare” pentru investițiile în surse regenerabile, cadrul legislativ ar permite utilizarea acestor suprafețe pentru proiecte energetice, în special parcuri fotovoltaice sau eoliene.
Documentele oficiale nu detaliază, în acest stadiu, criteriile de selecție a terenurilor sau proporția din suprafața totală care ar putea fi afectată. De asemenea, nu sunt clarificate mecanismele prin care actualii utilizatori ai terenurilor ar putea fi implicați sau compensați.
În paralel, jalonul trebuie analizat în contextul mai larg al politicilor de decarbonizare și tranziție energetică asumate de România. Utilizarea terenurilor pentru producția de energie regenerabilă este parte a acestor obiective.
Pentru sectorul agricol, impactul depinde de modul concret în care va fi implementată legislația. În absența unor detalii operaționale, rămân deschise întrebări legate de echilibrul dintre menținerea suprafețelor agricole și dezvoltarea infrastructurii energetice.
În termeni procedurali, îndeplinirea jalonului presupune exclusiv adoptarea și intrarea în vigoare a cadrului legal. Neîndeplinirea acestuia conduce automat la pierderea sumei aferente, respectiv 771 de milioane de euro.
În acest context, componenta agricolă a PNRR nu se limitează la investiții directe, ci include și astfel de reforme structurale, cu impact asupra utilizării resurselor de bază, în special terenul agricol.
