România continuă să își adâncească dependența de importurile de lapte, iar cele mai recente date din comerțul intraeuropean indică un dezechilibru accentuat în relația cu Ungaria. Potrivit unei analize prezentate de Ionuț Lupu, director executiv al asociației Holstein RO, în 2025 au fost importate peste 203.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate, fără adaos de zahăr, cu o valoare ce depășește 114 milioane de euro.
Dezechilibrul este aproape integral, deficitul comercial pe acest segment fiind estimat la aproximativ 114,6 milioane de euro. „Fiecare consumator din România finanțează anual cu aproximativ 10 euro fermierii maghiari”, a afirmat Ionuț Lupu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Datele vin într-un context european în care piața lactatelor este dominată de state cu sectoare zootehnice consolidate. Germania, Olanda și Franța conduc clasamentul exporturilor, fiecare cu miliarde de euro anual, în timp ce România rămâne printre cei mai mari importatori din Uniunea Europeană, imediat după Spania.
În analiza sa, Lupu ridică o problemă esențială legată de potențialul nevalorificat al fermelor locale. Acesta susține că deficitul de materie primă ar putea fi redus semnificativ prin creșteri moderate de productivitate. „Dacă fiecare dintre cele aproximativ 350.000 de vaci de lapte care beneficiază de sprijin cuplat ar produce cu doar 3 litri în plus zilnic, acest deficit nu s-ar mai justifica”, explică el.
Pe lângă aspectele legate de producție, discuția se extinde și asupra funcționării instituțiilor și a pieței. Lupu face referire la rolul autorităților sanitar-veterinare, la modul în care este reglementată concurența și la relația dintre fermieri și procesatori, sugerând că disfuncționalitățile din aceste zone contribuie la pierderea competitivității sectorului.
Totodată, el atrage atenția asupra direcției politicilor agricole, în care anumite culturi vegetale beneficiază de sprijin consistent, în timp ce sectoare precum producția de lapte sau carnea de porc rămân vulnerabile și dependente de importuri. În acest context, Polonia este indicată ca exemplu de dezvoltare coerentă, unde investițiile și politicile publice au consolidat toate verigile lanțului agroalimentar.
Declarațiile au fost publicate de Ionuț Lupu pe pagina sa oficială de Facebook, într-o analiză care readuce în atenție una dintre problemele structurale ale agriculturii românești: diferența dintre potențialul de producție și realitatea din piață.
