Secretarul de stat Emil Dumitru a participat luni, 13 iulie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată la Bruxelles, unde România a susținut o serie de măsuri menite să sprijine competitivitatea agriculturii și a sectorului zootehnic european. Din delegația României a făcut parte și Daniela Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR și Planul Strategic.
Pe agenda reuniunii s-au aflat prezentarea programului de lucru al Președinției irlandeze a Consiliului UE, Strategia Uniunii Europene privind creșterea animalelor și Planul european pentru proteine, precum și teme legate de comerțul agricol, promovarea produselor agroalimentare și rolul femeilor în agricultură.
În intervenția sa, Emil Dumitru a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă sectorul laptelui din România, precizând că prețurile de valorificare rămân sub nivelul costurilor de producție. În acest context, reprezentantul României a solicitat Comisiei Europene alocarea unui sprijin financiar din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru susținerea fermierilor.
Referitor la Strategia UE privind creșterea animalelor, România și-a exprimat rezervele față de eliminarea progresivă a cuștilor și interzicerea uciderii puilor masculi din industria avicolă. Autoritățile române consideră că o astfel de tranziție ar trebui să fie voluntară, fundamentată pe evaluări de impact și susținută prin mecanisme financiare adecvate, înainte de introducerea unor obligații pentru fermieri.
De asemenea, delegația României a subliniat necesitatea protejării investițiilor realizate în ferme, multe dintre acestea fiind finanțate din fonduri europene. Oficialul român a solicitat compensarea costurilor suplimentare generate de noile cerințe europene și stabilirea unor perioade de tranziție care să permită amortizarea investițiilor deja efectuate.
În ceea ce privește transportul maritim al animalelor vii, România s-a pronunțat împotriva introducerii unor restricții considerate disproporționate, argumentând că exporturile către state terțe reprezintă un segment important pentru economia agricolă națională.
În cadrul discuțiilor privind digitalizarea agriculturii, România a cerut alocarea unor fonduri europene dedicate investițiilor în tehnologii moderne și adoptarea unor reguli clare privind accesul, controlul și utilizarea datelor agricole.
Un alt subiect abordat a fost Planul european pentru proteine. Având statutul de unul dintre principalii producători de soia din Uniunea Europeană, România a solicitat includerea unor investiții pentru dezvoltarea capacităților de procesare și depozitare, acces la soiuri performante și consolidarea întregului lanț valoric. Totodată, autoritățile române au evidențiat contribuția culturilor oleaginoase, precum rapița și floarea-soarelui, la asigurarea bazei furajere europene.
Reprezentanții României au subliniat că succesul acestor strategii depinde de viitoarea Politică Agricolă Comună după 2027, care, în opinia autorităților, ar trebui să acorde prioritate investițiilor și inovării în agricultură.
În cadrul unei dezbateri dedicate femeilor în agricultură, Emil Dumitru a arătat că aproximativ 46,5% dintre persoanele active în agricultura din România sunt femei și a evidențiat necesitatea creșterii vizibilității acestora, inclusiv prin promovarea exemplelor de succes și încurajarea implicării în organizațiile profesionale.
Consiliul a analizat și aspecte privind comerțul agricol, precum și propunerea Italiei referitoare la Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2027 privind promovarea produselor agroalimentare. România și-a exprimat sprijinul pentru menținerea unui buget consistent destinat promovării produselor agricole europene, apreciind că acesta reprezintă un instrument important pentru consolidarea competitivității sectorului.
Tot în cadrul reuniunii, Ungaria a informat statele membre despre apariția gândacului smarald al frasinului (Agrilus planipennis) pe teritoriul său. În acest context, Emil Dumitru a susținut consolidarea cooperării între statele membre, intensificarea monitorizării în zonele cu risc și continuarea cercetării pentru dezvoltarea unor metode moderne de supraveghere și combatere a acestui dăunător.
