Decizia Consiliului Uniunii Europene de a suspenda pentru un an tarifele vamale aplicate îngrășămintelor pe bază de azot este considerată de fermierii europeni un pas necesar, însă insuficient pentru a opri presiunea financiară care afectează agricultura în 2026.
Într-un context marcat de războiul din Ucraina, de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de aplicarea mecanismului CBAM, costurile pentru inputurile agricole au crescut accelerat, iar fermierii avertizează că multe exploatații riscă să intre într-o zonă critică.
Potrivit unui comunicat transmis de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), suspendarea tarifelor pentru îngrășăminte precum ureea și amoniacul reprezintă un semnal pozitiv, dar nu acoperă pierderile deja acumulate în ferme.
„Agricultura funcționează în timp real, nu retrospectiv. Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă”, transmit reprezentanții AAC.
Prețurile îngrășămintelor au explodat în 2026
Sectorul agricol european traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Dacă în 2025 piața era deja afectată de efectele războiului din Ucraina, începutul anului 2026 a adus noi scumpiri generate de implementarea mecanismului CBAM.
Conform datelor prezentate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, prețul ureei a crescut de la sub 500 euro/tonă la 570-600 euro/tonă după introducerea CBAM. Ulterior, pe fondul tensiunilor din Iran și al perturbărilor de pe piețele internaționale, prețurile au depășit 700 euro/tonă, iar în anumite state membre ale Uniunii Europene s-a ajuns chiar la 800 euro/tonă.
Creșterile vin într-un moment în care piața cerealelor rămâne blocată, iar marjele de profit ale fermierilor sunt deja puternic afectate. În multe cazuri, agricultorii sunt obligați să reducă achizițiile de inputuri sau chiar suprafețele cultivate.
Fermierii critică efectele CBAM asupra agriculturii
Organizațiile membre ale AAC susțin că actualele politici europene riscă să afecteze competitivitatea agriculturii europene, fără a produce efecte reale asupra mediului.
„Nu putem accepta ca protecția mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea permanentă de noi taxe, mecanisme birocratice și constrângeri legislative”, avertizează reprezentanții Alianței.
Fermierii spun că susțin obiectivele privind sustenabilitatea și reducerea impactului asupra mediului, însă cer ca aceste măsuri să fie construite pe baze economice realiste și adaptate situației din teren.
AAC cere excluderea îngrășămintelor din CBAM
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European să analizeze posibilitatea excluderii îngrășămintelor din mecanismul CBAM, considerând că acestea sunt esențiale pentru securitatea alimentară europeană.
În cazul în care eliminarea nu va fi posibilă, organizațiile agricole cer cel puțin amânarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte până la funcționarea completă a sistemelor de referință și achiziție.
Reprezentanții AAC avertizează că, în lipsa unor măsuri suplimentare, presiunea financiară va continua să fie transferată direct către fermieri și, ulterior, către consumatori, prin creșterea prețurilor la alimente.
Agricultura europeană riscă pierderi majore de producție
Organizațiile agricole avertizează că efectele actualei crize nu se vor opri la nivelul fermelor. Reducerea utilizării îngrășămintelor și diminuarea suprafețelor cultivate pot afecta producția agricolă europeană chiar din acest an.
În opinia fermierilor, fără măsuri urgente și excepționale, Europa riscă să piardă capacitate de producție agricolă într-un moment în care securitatea alimentară devine tot mai vulnerabilă în context geopolitic.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor, organizații afiliate Copa-Cogeca la nivel european.
Sursa: Comunicat Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC)
