Ursula von der Leyen anunță un buget pentru „o nouă eră” – dar ce loc ocupă agricultura în noile priorități ale Uniunii Europene?
Uniunea Europeană se pregătește pentru o transformare bugetară majoră în perioada 2028–2034. Cu un buget central propus de 1,816 trilioane de euro, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, afirmă că intrăm într-o „nouă eră” a cheltuielilor europene, menită să răspundă marilor provocări: securitate, independență strategică, reconstrucția Ucrainei și tranziția verde.
Însă în acest nou context, fermierii europeni – inclusiv cei români – se întreabă pe bună dreptate: ce se întâmplă cu agricultura, cu subvențiile PAC și cu viitorul politicii agricole comune?
Agricultura – încă în centrul bugetului?
Deși documentul bugetar nu a fost încă detaliat integral, primele declarații oficiale indică o menținere a sprijinului pentru agricultură, dar cu presiuni crescânde pentru „condiționarea ecologică” a subvențiilor.
Politica Agricolă Comună (PAC), care în actualul cadru financiar (2021–2027) a reprezentat aproape 33% din bugetul UE, va continua să fie unul dintre cele mai mari capitole de cheltuieli. Cu toate acestea, proporția sa ar putea scădea ușor în favoarea unor priorități noi precum apărarea, digitalizarea sau sprijinul pentru Ucraina.
Potrivit comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, „bugetul rămâne angajat în sprijinirea unei agriculturi reziliente, competitive și sustenabile”. Dar fondurile vor fi din ce în ce mai legate de standarde ecologice și sociale, în acord cu Pactul Verde European.
Ce înseamnă bugetul UE 2028–2034 pentru agricultura din România?
Pentru România, care beneficiază anual de aproximativ 3 miliarde de euro din PAC, viitorul buget european este esențial pentru:
- Stabilitatea subvențiilor directe acordate fermierilor;
- Continuarea măsurilor de dezvoltare rurală în zone defavorizate;
- Finanțarea investițiilor în digitalizarea fermei, irigații și energie verde;
- Sprijinirea fermierilor mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a agriculturii autohtone.
Totuși, o posibilă reducere a ponderii PAC în buget și creșterea condiționalităților ar putea însemna că accesarea fondurilor va deveni mai complexă, iar fermierii vor trebui să se alinieze mai clar obiectivelor climatice.
Tensiuni politice și riscuri pentru fermieri
Bugetul propus de Comisia Europeană va fi supus negocierii cu statele membre și Parlamentul European în următorii doi ani. Deja, vocea scepticilor se face auzită:
- Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE și negociator pe buget, a atras atenția că metoda de prezentare „este înșelătoare”, iar fondurile reale ar putea fi mai puțin generoase decât par.
- Unele state membre cer un buget mai mic și cheltuieli mai eficiente, ceea ce poate duce la tăieri în agricultură.
În plus, criza fermierilor europeni din 2024–2025, care a generat proteste de amploare, rămâne proaspătă în memoria decidenților politici. Aceasta ar putea influența deciziile finale, într-un sens sau altul.
Concluzie: o nouă eră, dar și o nouă luptă pentru agricultori
Bugetul UE 2028–2034 promite să fie cel mai ambițios din istorie. Însă pentru agricultura europeană – și mai ales pentru cea românească – el poate fi o sabie cu două tăișuri: mai mulți bani, dar și mai multe condiții.
Fermierii români trebuie să rămână vigilenți și bine informați, iar autoritățile naționale să lupte pentru menținerea unui sprijin echitabil, care să asigure continuitatea și modernizarea agriculturii românești în următorul deceniu.