Comisia Europeană a respins solicitarea europarlamentarilor români Daniel Buda și Dan-Ștefan Motreanu privind activarea unor măsuri de sprijin pentru stabilizarea pieței laptelui din România, potrivit răspunsului transmis de comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen.
În scrisoarea oficială, comisarul european confirmă că situația pieței laptelui din România a fost analizată atât în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European, cât și în reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit. Cu toate acestea, datele aflate la dispoziția Comisiei Europene nu indică existența unei situații care să justifice, în acest moment, activarea unor măsuri excepționale de sprijin.
Potrivit răspunsului transmis de Christophe Hansen, informațiile comunicate de autoritățile române către Observatorul Pieței Laptelui arată că România se numără printre statele membre în care prețul laptelui este în creștere.
„În schimb, potrivit datelor notificate de autoritățile române, România se numără printre țările în care prețurile laptelui sunt în creștere. Prețurile medii ale laptelui în România au înregistrat o tendință ascendentă încă de la mijlocul anului trecut”, se arată în documentul transmis de Comisia Europeană.
Mai mult, oficialul european precizează că în luna martie 2026 prețul mediu al laptelui în România a ajuns la aproape 46 de eurocenți pe kilogram, după o creștere anuală de aproximativ 12%.
„În această perioadă, ele au crescut cu 5 cenți (+12%) și au ajuns la aproape 46 de cenți pe kilogram în martie 2026. Prețurile medii anuale ale laptelui în România au variat între 44,90 și 47,40 cenți pe kilogram în perioada 2022-2025”, se mai precizează în răspunsul oficial.
Comisia Europeană atrage atenția că oferta de lapte la nivelul Uniunii Europene a crescut, însă există și factori care ar putea limita ritmul acestei creșteri în perioada următoare, inclusiv reducerea efectivelor de vaci și impactul unor boli ale animalelor.
Documentul evidențiază și faptul că livrările de lapte din România sunt în scădere de mai bine de trei ani. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, diminuarea cumulată a fost de aproximativ 6% începând din 2023, iar în ianuarie 2026 livrările au fost cu aproape 11% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Răspunsul primit de la Bruxelles l-a determinat pe Daniel Buda să ridice semne de întrebare cu privire la acuratețea datelor transmise de România către instituțiile europene. Într-o reacție publică, europarlamentarul susține că există o diferență majoră între realitatea din ferme și statisticile care ajung la nivelul Comisiei Europene.
Acesta afirmă că numeroși crescători de bovine reclamă prețuri mult mai mici pentru laptele comercializat pe piața spot, în unele cazuri de numai 70-80 de bani pe litru, nivel considerat insuficient pentru acoperirea costurilor de producție.
În acest context, Daniel Buda consideră că problema principală nu este reprezentată doar de situația economică a fermelor, ci și de mecanismul prin care informațiile din teren sunt colectate și raportate către instituțiile europene. Europarlamentarul solicită o mai bună coordonare între organizațiile profesionale, autoritățile naționale și structurile europene, astfel încât deciziile privind eventualele măsuri de sprijin să fie fundamentate pe date care reflectă cât mai fidel realitatea din sector.
