În Marea Britanie, Franța sau Germania, agricultorii își protejează prețul recoltei încă din momentul în care pun sămânța în pământ. Motivul este simplu: odată început ciclul agricol, apare un risc major – cel al prețului. Investiția pe hectar, cu cheltuieli directe și indirecte, este expusă fluctuațiilor pieței.
În Vest, răspunsul este deja o regulă nescrisă: fermierii își securizează prețul prin bursele internaționale de mărfuri.
Cum funcționează protecția prețului
Agricultorii din Vest folosesc bursele virtuale, precum Euronext sau CME (Chicago Mercantile Exchange), pentru a fixa un preț în avans, contra unei garanții financiare.
„Nu este un cost propriu-zis. Este o garanție pe care o depui temporar și pe care o primești înapoi. În felul acesta, nu mai depinzi de fluctuațiile pieței”, explică Cezar Gheorghe, fondator Agricolumn.
Exemplu practic: dacă un fermier fixează în decembrie un preț de 230 euro/tonă pentru recolta din septembrie 2026, iar în momentul recoltării prețul scade la 200 euro/tonă, el vinde marfa fizică la 200. Diferența de 30 de euro/tonă este recuperată prin închiderea poziției bursiere. „Asta înseamnă să-ți protejezi prețul”, subliniază Cezar Gheorghe.
Fermierii români pot face asta?
„Da, pot. Eu fac deja pentru 25-30 de conturi”, spune Cezar Gheorghe.
El precizează că accesul nu este liber, ci necesită un proces riguros de verificare: „Nu e ca la loto. Sunt verificări stricte și se cer multe acte până se deschide un cont. Dar odată ce ai intrat, mecanismul este același ca în Vest.”
Rolul cooperativelor
Nu doar fermierii individuali pot beneficia de aceste mecanisme, ci și cooperativele agricole.
„O cooperativă poate securiza prețul pentru fermierii săi prin mine. Eu sunt împuternicit de StoneX în România să deschid conturi și să intermediez aceste operațiuni”, afirmă Cezar Gheorghe.
Concluzie
Protecția prețului prin burse internaționale – cunoscută sub numele de hedging agricol – nu mai este un privilegiu rezervat fermierilor vest-europeni. Și agricultorii români au acum acces la acest instrument.
„Diferența dintre a vinde la 230 sau la 200 de euro pe tonă poate face diferența între profit și pierdere. În Vest, acest lucru este o regulă. În România, abia acum facem primii pași”, încheie Cezar Gheorghe, fondator Agricolumn.