După doi ani la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu a prezentat un bilanț al activității desfășurate, evidențiind programele de sprijin pentru fermieri și direcțiile asumate în această perioadă.
„Fermierii români au nevoie de coerență, de respect și de stabilitate. Am toată încrederea că ceea ce am realizat împreună reprezintă o fundație solidă pe care se poate construi mai departe – în folosul celor care muncesc pământul, cresc animale, procesează, exportă și asigură securitatea alimentară a României”, a declarat Barbu într-o postare publică.
Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat au fost lansate programe de sprijin pentru toate sectoarele agricole, cu accent pe următoarele componente:
• finanțarea sistemelor de irigații și a infrastructurii agricole,
• subvenții suplimentare pentru agricultorii afectați de condiții climatice extreme,
• sprijin pentru procesatori și lanțuri scurte de aprovizionare,
• programe pentru tinerii fermieri și fermele mici,
• susținerea exporturilor agroalimentare.
Un parteneriat revendicat cu sectorul agricol
Barbu a subliniat în mai multe rânduri că măsurile adoptate au fost construite „prin dialog cu fermierii și producătorii”, iar obiectivul principal a fost stabilizarea sectorului într-o perioadă marcată de incertitudini economice și climatice.
În primul comentariu la declarația sa publică, oficialul a oferit o listă detaliată a programelor implementate sau în curs de implementare, subliniind caracterul aplicat al politicilor ministeriale.
Context și provocări
Cu toate acestea, evoluția agriculturii românești în ultimii doi ani nu a fost lipsită de dificultăți. Mai multe organizații ale fermierilor au semnalat întârzieri în plata subvențiilor, birocrație excesivă în accesarea fondurilor europene și dificultăți cauzate de importurile masive din Ucraina.
Totodată, fenomenele meteorologice extreme – secetă prelungită, grindină, inundații locale – au pus presiune suplimentară pe producătorii agricoli, ceea ce a determinat cereri de intervenție punctuală din partea statului.
Evaluarea impactului măsurilor implementate de MADR rămâne un proces în curs, iar rezultatele concrete vor putea fi analizate mai clar în funcție de datele statistice de producție, absorbție de fonduri și eficiență economică în sector.
Concluzie
Bilanțul prezentat de Florin Barbu reflectă o serie de măsuri cu rol de susținere a agriculturii românești, într-un context regional și climatic complicat. Rămâne de văzut în ce măsură aceste programe vor produce efecte sustenabile și dacă prioritățile declarate vor continua să fie urmate de acțiuni coerente în anii următori.
