Un front comun rar întâlnit în agricultura românească prinde contur înaintea Consiliului UE din 19 decembrie, unde statele membre urmează să decidă asupra acordului final privind noile tehnici genomice NGT. Fermieri și mici producători, amelioratori și producători de sămânță, apicultori și organizații de mediu cer Guvernului României să mențină poziția de respingere și să voteze împotriva actualei forme a regulamentului european.
Demersul este susținut de un număr amplu de organizații reprezentative, care avertizează că textul negociat la nivel european elimină garanții esențiale pentru agricultură și deschide calea unei dereglamentări cu efecte economice și sociale majore.
Eliminarea trasabilității și riscul pierderii piețelor externe
Potrivit semnatarilor, una dintre cele mai grave probleme ale acordului este eliminarea trasabilității și a etichetării pentru categoria NGT1, ceea ce ar face imposibilă separarea produselor obținute prin noile tehnici genomice de cele rezultate din ameliorarea convențională.
Această situație ar putea afecta direct exporturile agricole ale României către piețe terțe care nu recunosc NGT drept echivalente ameliorării clasice și le tratează ca organisme modificate genetic. În lipsa trasabilității, fermierii riscă blocaje comerciale, pierderi financiare și litigii, fără a avea mijloacele necesare de protecție.
Brevete, dependență și pierderea autonomiei fermierilor
Organizațiile atrag atenția și asupra extinderii posibilităților de brevetare a trăsăturilor genetice întâlnite în natură, un aspect considerat extrem de periculos pentru viitorul agriculturii europene.
În cazul adoptării acordului în forma actuală, România s ar putea confrunta cu o dependență accentuată de marile companii multinaționale din industria biotehnologiilor și a semințelor industriale. Accesul la material genetic și sămânță ar ajunge sub controlul deținătorilor de brevete, în detrimentul amelioratorilor independenți, al cercetării publice și al sectorului autohton de ameliorare, reprezentat de AMSEM.
Un consens rar între agricultori și organizațiile de mediu
Un element care conferă greutate acestui apel este caracterul său transversal. Scrisoarea deschisă este semnată atât de organizații ale fermierilor comerciali și ale amelioratorilor, cât și de organizații ale micilor producători, apicultorilor și societății civile de mediu.
Un asemenea consens este rar întâlnit și, potrivit semnatarilor, reflectă gravitatea situației și riscurile reale pe care acordul le ridică pentru sustenabilitatea agriculturii românești.
Nu împotriva științei, ci împotriva unei dereglementări fără garanții
Organizațiile subliniază că nu se opun cercetării sau inovării în ameliorarea plantelor. Criticile vizează însă o dereglementare considerată prost concepută, care elimină principii fundamentale precum trasabilitatea, coexistența și responsabilitățile clare în caz de contaminare.
În plus, riscurile și costurile sunt transferate aproape exclusiv asupra fermierilor, care ar deveni captivi într un sistem dominat de deținătorii de drepturi de proprietate intelectuală.
„Abandonarea poziției inițiale a României ar însemna o capitulare în fața intereselor industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești”, avertizează Asociația Eco Ruralis.
La rândul său, AMSEM vorbește despre „un act de sabotaj economic” care afectează întreg lanțul valoric agricol, inclusiv sectorul de ameliorare și producere a semințelor din România.
Tehnologii existente, eliminate fără beneficii reale
Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția că, sub pretextul rezilienței și al adaptării la schimbările climatice, compromisul propus la nivelul Consiliului UE ar putea elimina tehnologii deja utilizate de fermieri, precum Clearfield și Express, încadrate direct în categoria NGT2 și supuse regimului organismelor modificate genetic.
„Fără beneficii reale pentru fermieri, dar cu costuri mai mari și o dependență tot mai accentuată de deținătorii de brevete”, avertizează reprezentanții alianței.
Ce cer organizațiile Statului Român
Semnatarii solicită explicit României:
• restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii pe întreg lanțul de comercializare
• interzicerea brevetării caracteristicilor genetice naturale
• revenirea la evaluarea de risc individuală pentru fiecare varietate NGT
• reguli clare de coexistență pentru protejarea fermierilor și apicultorilor
• eliminarea restricțiilor privind schimbul de semințe și protejarea soiurilor locale
În cazul în care aceste condiții nu sunt incluse în textul final, organizațiile cer României să voteze împotriva acordului.