România a înregistrat un progres semnificativ în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, atingând până la această dată un grad de absorbție de 95,16% din fondurile europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a plăților efectuate și transmise la Comisia Europeană până la 30 iunie 2025, completată de plățile realizate între 1 iulie și 30 octombrie 2025, precum și de solicitările aflate în curs de procesare la 3 noiembrie 2025, se ridică la 12,08 miliarde de euro, dintr-un total alocat de 12,7 miliarde de euro.
„România continuă să fie un exemplu de performanță în absorbția fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale. Fermierii români, procesatorii și beneficiarii PNDR au demonstrat că știu să investească eficient, în proiecte care generează locuri de muncă, valoare adăugată și competitivitate pentru produsele românești”, a declarat Florin-Ionuț Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
APIA, un factor-cheie în stabilitatea sectorului agricol
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a menținut un ritm constant al plăților către fermieri, contribuind la stabilitatea financiară a sectorului agricol și la creșterea gradului general de absorbție a fondurilor europene gestionate de MADR.
Ministerul subliniază că, pe măsură ce PNDR 2014–2020 se apropie de final, eforturile se concentrează pe închiderea eficientă a programului și pe implementarea accelerată a intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023–2027, care aduce noi oportunități de finanțare pentru procesare, irigații, energie regenerabilă, digitalizare și tineri fermieri.
Măsuri cu impact major pentru mediul rural
Printre intervențiile cu cel mai mare impact în cadrul PNDR 2014–2020 se numără:
• Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, prin care au fost sprijinite proiecte de modernizare și dotare a fermelor cu utilaje performante;
• Submăsura 4.2 – Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole, destinată dezvoltării unităților de procesare din sectorul laptelui, cărnii, cerealelor, legumelor și fructelor;
• Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care a stimulat implicarea noii generații în agricultură;
• Submăsura 7.2 – Investiții în infrastructura rurală de bază, prin care au fost modernizate drumuri comunale, rețele de apă și canalizare;
• Submăsura 4.3 – Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice, cu accent pe reabilitarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea accesului la terenurile agricole.
„Performanța în absorbția fondurilor europene confirmă faptul că agricultura românească este pe direcția corectă. Vom continua să susținem investițiile în mediul rural și să accelerăm implementarea Planului Strategic, pentru ca fiecare euro disponibil să ajungă în economia reală”, a adăugat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
Gradul de absorbție de peste 95% al fondurilor europene prin PNDR 2014–2020 reprezintă un rezultat notabil pentru România și o dovadă a maturității administrative a sistemului de gestionare a fondurilor destinate agriculturii.
Totuși, provocarea majoră va fi menținerea ritmului și creșterea eficienței în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, astfel încât investițiile să contribuie la o agricultură mai competitivă, sustenabilă și rezilientă.