Agricultura și industria agroalimentară românească se confruntă cu un deficit major de finanțare, iar fermierii resimt efectele direct: acces dificil la credite bancare, subvenții insuficiente și investiții private reduse. Această situație afectează competitivitatea și securitatea alimentară a României și pune presiune pe întreg lanțul agroalimentar, de la producția primară la procesare și distribuție.
În acest context, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat identificării soluțiilor financiare pentru sectorul agricol, reunind fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice.
Accesul dificil la creditele bancare
Obținerea unui credit bancar rămâne o provocare pentru majoritatea fermierilor români, în special pentru exploatațiile mici și mijlocii. Conform analizelor fi-compass, mulți fermieri evită să aplice la bănci, iar rata de respingere este ridicată pentru cei care încearcă.
Principalele motive invocate includ:
• Garanții insuficiente;
• Venituri agricole volatile;
• Percepția ridicată a riscului în agricultură.
Fără acces la finanțare, multe ferme amână investițiile esențiale în utilaje, sisteme de irigații sau spații de depozitare, ceea ce limitează productivitatea și competitivitatea. Creșterea costului finanțării în ultimii ani a accentuat această presiune.
Date oficiale confirmă această situație: Sondajul BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a avut cererea de credit respinsă. În plus, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) evidențiază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au crescut cu 27% față de aceeași lună a anului anterior.
Subvențiile agricole: sprijin vital, dar insuficient
Subvențiile PAC (Plăți directe și dezvoltare rurală) reprezintă o sursă esențială de stabilitate financiară pentru fermieri. Totuși, inflația și limitările bugetare reduc semnificativ puterea de cumpărare a acestora, iar sumele acordate nu acoperă integral nevoile de investiții.
Potrivit Farm Europe, aproximativ doi ani de plăți directe lipsesc în perioada 2021–2027, afectând valoarea economică a sprijinului, iar pentru perioada 2028–2034 ar fi necesare 535 miliarde EUR pentru a menține nivelul de sprijin din 2020.
Noua arhitectură PAC 2023–2027 prevede ca statele membre să aloce cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare. În practică, accesarea fondurilor pentru investiții rămâne dificilă din cauza cerințelor de cofinanțare și a perioadei de rambursare.
Capitalul privat și investițional, încă modest
Investițiile private în agricultura românească rămân reduse, limitând scalarea companiilor cu potențial. În 2024, excepțiile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale: IFC a acordat 42 milioane USD Agricover Credit IFN, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.
Lipsa capitalului privat afectează dezvoltarea pe termen lung și inovația, menținând sectorul dependent de sursele tradiționale de finanțare.
Impactul asupra lanțului agroalimentar
Subfinanțarea agriculturii românești se resimte în întregul lanț agroalimentar. Materia primă este adesea exportată, iar România importă cantități tot mai mari de produse procesate.
În ultimul deceniu, deficitul comercial agroalimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând la aproximativ 3 miliarde EUR, cele mai mari minusuri fiind la carne, lactate, produse de panificație și ciocolată.
Inițiativă pentru soluții: Grupul de Lucru „Instrumente Financiare în Agricultură”
Pentru a debloca finanțarea și a accelera investițiile, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru care va propune:
• Scheme de garantare extinse;
• Credite pe termen lung adaptate agriculturii;
• Fonduri de investiții mixte public–privat;
• Mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.
„Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică.” – Jabbar Kanani, Coordonator al Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură, Președinte Agricover.
Datele indică că fermierii români întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile PAC nu acoperă integral nevoile de investiții, iar capitalul privat în agricultură este limitat. Acești factori influențează investițiile în utilaje, irigații și depozitare, precum și competitivitatea lanțului agroalimentar. Inițiative precum Grupul de Lucru al Clubului Fermierilor Români urmăresc dezvoltarea de instrumente financiare complementare pentru sprijinirea sectorului.