Guvernul a adoptat, în ședința din 12 februarie 2026, o Hotărâre pentru modificarea și completarea cadrului normativ privind garantarea în agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și acvacultură. Actul normativ, elaborat în baza OG nr. 19/2025, aduce schimbări structurale în modul de funcționare al fondurilor de garantare și marchează o repoziționare mai fermă a statului în susținerea accesului la credit pentru sectorul agricol.
Dincolo de ajustările tehnice, hotărârea are o miză strategică: simplificarea mecanismelor financiare și clarificarea responsabilităților între stat și fondurile de garantare, într-un context în care accesul la finanțare rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale fermierilor români.
Schimbare de paradigmă: statul își asumă direct riscul
Cea mai importantă modificare vizează asumarea directă, de către statul român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a riscului de credit aferent angajamentelor contractate prin FGCR și FNGCIMM. Până acum, arhitectura juridică și contabilă distribuia acest risc într-un mod mai puțin transparent.
Prin noua reglementare, responsabilitatea este explicită: în cazul executării garanțiilor, obligația finală revine bugetului de stat. Pentru bănci, această clarificare poate însemna reducerea incertitudinilor juridice și financiare, ceea ce ar putea duce la condiții de creditare mai previzibile. Pentru fermieri, impactul ar putea fi indirect, printr-un acces mai facil la finanțare, mai ales în perioade de volatilitate economică sau climatică.
Totuși, această abordare transferă o parte mai vizibilă a riscului în zona finanțelor publice, ceea ce presupune o gestionare atentă a expunerii bugetare.
Simplificare contabilă și aliniere la standarde internaționale
Hotărârea elimină obligația ca sumele puse la dispoziție de MADR să fie înregistrate drept „împrumuturi subordonate” în contabilitatea fondurilor de garantare. Acestea vor fi evidențiate distinct, în acord cu standardele internaționale de raportare.
Din perspectivă tehnică, măsura urmărește o reflectare mai fidelă a realității financiare și reducerea complexității administrative. Din perspectivă practică, ar putea accelera procesele de raportare și aprobare, într-un domeniu în care timpii administrativi influențează direct capacitatea fermierilor de a accesa credite la momentul oportun.
Mecanism unitar pentru reîntregirea fondurilor
O altă modificare importantă privește instituirea unui mecanism unitar de reîntregire a fondurilor utilizate pentru plata garanțiilor executate. Sumele vor putea fi alocate direct de la bugetul de stat, evitându-se blocajele temporare care pot apărea în lipsa unor proceduri clare de reconstituire a capitalului.
În termeni operaționali, această măsură consolidează capacitatea fondurilor de garantare de a continua emiterea de noi garanții, chiar și în perioade în care rata executărilor crește.
Accent pe pescuit și acvacultură
Hotărârea introduce și reglementări privind acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027 în domeniul pescuitului și acvaculturii, utilizând resursele gestionate de FGCR și FNGCIMM. Scopul este facilitarea absorbției fondurilor europene într-un sector care, tradițional, are un acces mai limitat la finanțare bancară.
Această extindere indică o încercare de uniformizare a instrumentelor de sprijin între diferitele ramuri ale agriculturii și economiei rurale.
Refolosirea fondurilor neutilizate
O prevedere cu impact pe termen mediu este cea referitoare la utilizarea fondurilor rămase neconsumate, inclusiv cele provenite din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Acestea vor putea fi redirecționate către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis administrate de MADR sau acoperirea costurilor programelor de sprijin.
Prin această flexibilizare, autoritățile încearcă să reducă perioadele în care resursele publice rămân blocate și să le reintegreze mai rapid în circuitul economic agricol.
Mesaj politic și miză economică
„Prin intermediul acestui act normativ, transformăm mecanismele de garantare din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor. Simplificăm contabilitatea, clarificăm riscurile și ne asigurăm că fondurile rămase neutilizate se întorc în sectorul agricol prin noi scheme de minimis sau garanții solide,” a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu.
Dincolo de mesajul politic, actul normativ consolidează rolul statului ca garant direct al finanțării agricole. Eficiența reală a noilor reguli va depinde însă de modul în care acestea vor fi implementate și de capacitatea fondurilor de garantare și a sistemului bancar de a transforma cadrul legislativ într-un acces concret și mai rapid la credit pentru fermieri.