Ministrul interimar al Agriculturii, vicepremierul Tánczos Barna, aduce în prim-plan una dintre cele mai controversate teme din agricultura românească, sistemul național antigrindină, pe care îl descrie ca fiind costisitor, neclar reglementat și lipsit de o strategie coerentă.
Oficialul susține că, la preluarea mandatului, a găsit un mecanism funcțional din punct de vedere operațional, dar vulnerabil din perspectivă legislativă și economică. „De un an și ceva avem o situație nelegiferată, neavând o strategie în domeniu”, a declarat ministrul, punctând faptul că modul de gestionare a fondurilor publice și deciziile luate în timp au ridicat „foarte multe semne de întrebare”.
În lipsa unui cadru normativ solid, Ministerul Agriculturii se confruntă cu un paradox costisitor. Chiar și fără funcționarea efectivă a sistemului, statul plătește anual aproximativ 87 de milioane de lei doar pentru paza și securitatea punctelor de lansare. „Inacțiunea ne costă exagerat de mult”, a subliniat Tánczos Barna, atrăgând atenția că aceste cheltuieli sunt realizate prin contracte externe, nu prin personal propriu, ceea ce ridică semne suplimentare de eficiență.
În acest context, ministrul a anunțat declanșarea unei analize extinse pe ultimii cinci ani, care va include date privind despăgubirile acordate pentru secetă, grindină și îngheț, cu scopul de a evalua impactul fiscal real al fenomenelor climatice și al intervențiilor statului. „Cred că este nevoie de o intervenție”, a spus acesta, sugerând că actualul model trebuie regândit din temelii.
Pe termen scurt, soluția propusă este una de compromis: prelungirea funcționării sistemului pentru încă doi ani, perioadă în care autoritățile trebuie să vină cu o variantă optimizată. „Propunerea mea o să fie să funcționeze sistemul doi ani, să vedem unde putem reduce cheltuielile și să eficientizăm din punct de vedere economic”, a explicat ministrul.
În paralel, se caută alternative la actuala tehnologie bazată pe rachete antigrindină, intens contestată în spațiul public. „Trebuie pusă pe masă o soluție alternativă la aceste rachete, despre care unii zic că aduc secetă, alții că alungă grindina”, a afirmat Barna, deschizând astfel discuția către metode utilizate în alte state membre ale Uniunii Europene.
Tensiunile dintre fermieri rămân însă un element central al crizei. În timp ce agricultori din județe precum Prahova și Vrancea contestă eficiența sistemului, alții, în special din sectorul viticol, reclamă pierderi masive în lipsa intervenției. Ministrul a făcut apel la dialog direct între aceștia: „Cred că ar trebui să se întâlnească fermierii între ei și să meargă în fermele de viticultură unde sunt distruse sute de hectare din cauza grindinei și să vadă consecințele non-intervenției”.
Declarațiile vin într-un moment critic pentru agricultura românească, în care schimbările climatice amplifică frecvența fenomenelor extreme, iar lipsa unei strategii coerente riscă să transforme un instrument de protecție într-o povară bugetară.
